Întrebări frecvente

Puteți folosi instrumentul gratuit CrystalFetch pentru a descărca de la Microsoft cea mai recentă imagine de instalare. Pentru un Mac cu cip Apple, alegeți versiunea ARM64, iar pentru un Mac cu procesor Intel, versiunea x64. Windows necesită o licență proprie.

Mașinile virtuale Windows noi activează automat bootarea sigură și TPM. Pentru mașinile virtuale vechi, puteți activa manual aceste 2 opțiuni în configurări. Windows 11 necesită și cel puțin 2 nuclee CPU. Când emulați x86_64 pe cipul Apple, implicit există doar 1 nucleu, așa că trebuie să îl schimbați la 2 sau mai multe în configurări.

Nu. Computerele Mac cu procesor Intel nu pot rula mașini virtuale macOS. Pe un Mac cu cip Apple și macOS 12 sau o versiune ulterioară, puteți instala mașini virtuale macOS. Dacă nu selectați un fișier IPSW, VM64 descarcă automat o versiune compatibilă de macOS.

Da. Aceste sisteme rulează prin emulare QEMU. Pe modelele 68k și PowerPC puteți instala de la Mac OS 7.1 până la Mac OS X 10.4. Puteți instala și Windows 95 și Windows 98. Windows necesită o licență proprie. Trebuie să vă procurați propria imagine de instalare, iar unele modele necesită și fișiere ROM.

Când mașina virtuală are aceeași arhitectură ca Mac-ul, VM64 folosește virtualizarea, iar viteza este aproape nativă. Celelalte arhitecturi rulează prin emulare QEMU. Emularea este mai lentă decât virtualizarea, mai ales când rulați sisteme x86 pe cipul Apple. Prin urmare, pe un Mac cu cip Apple, vă recomandăm să instalați versiunile ARM64 de Windows și Linux.

Pe un Mac cu cip Apple, creați o mașină virtuală Linux cu backendul Apple și activați Rosetta. Mac-ul necesită macOS 13 sau o versiune ulterioară. Apoi, în Linux, montați Rosetta, înregistrați Rosetta cu binfmt și instalați bibliotecile partajate x86_64.

Compatibilitatea cu jocurile este încă în curs de îmbunătățire. Mașinile virtuale QEMU care rulează Linux pot folosi Vulkan 1.3 sau OpenGL 4.1. Mașinile virtuale Windows 11 pot folosi DirectX 11 și DirectX 12, care sunt funcționalități experimentale. DirectX 11 necesită macOS 13 sau o versiune ulterioară. DirectX 12 necesită macOS 14 sau o versiune ulterioară, iar pe cipul Apple trebuie instalată și Rosetta.

Pentru clipboardul partajat, instalați mai întâi în mașina virtuală instrumentele pentru sistemul invitat. Apoi activați partajarea clipboardului în configurările mașinii virtuale. Dosarele partajate pot fi selectate din bara de instrumente a ferestrei mașinii virtuale. Când partajați dosare cu o mașină virtuală macOS, atât Mac-ul, cât și mașina virtuală necesită macOS 13 sau o versiune ulterioară. Când partajați clipboardul cu o mașină virtuală macOS, atât Mac-ul, cât și mașina virtuală necesită macOS 15 sau o versiune ulterioară.

Mașinile virtuale QEMU pot folosi dispozitive USB pe Mac. Multe dispozitive nu pot finaliza o resetare hardware și este posibil să nu funcționeze corect după ce au fost conectate. Camera încorporată a Mac-ului nu poate fi conectată la o mașină virtuală. Pentru transferul fișierelor, vă recomandăm dosarele partajate în locul dispozitivelor de stocare USB.

Apăsați simultan tasta Control și tasta Opțiune. În timpul instalării sistemului, este posibil ca mouse-ul să nu se miște corect. În acest caz, faceți clic pe butonul „Capturare mouse” din bara de instrumente.

În configurările mașinii virtuale, schimbați modul de rețea la „Punte de rețea”. Astfel, mașina virtuală va funcționa ca un dispozitiv independent în rețeaua locală.

Instantaneele mașinilor virtuale QEMU salvează discul și starea de funcționare. Creați un instantaneu în fila „Instantanee” din detaliile mașinii virtuale. Mai târziu puteți reveni la acest instantaneu.

Mașinile virtuale QEMU pot folosi modul de unică folosință, care renunță la toate modificările după oprire. În modul de unică folosință nu se pot salva instantanee.